IT-istul si sensul vietii

joi, noiembrie 14, 2013

Nu știu alții cum sunt, dar eu în viața mea am avut parte de suficiente întâmplări absurde ca să mă întreb serios dacă nu cumva trăiesc într-o emisiune tip “camera ascunsă”.

De exemplu, o dată am fost cât p-aici să fac copii dacă filosofia nu ar fi stricat totul… Da, filosofia.

El era IT-ist corporatist și doctorand. O persoană deosebită, cu care m-am certat și m-am împăcat de atâtea ori încât, ca dovadă, acum nu mai sunt în stare să precizez numărul. Într-o zi frumoasă, când frunzele semnalizau elegant sosirea toamnei, iar eu nu-l mai văzusem de luni bune și aproape uitasem cum îl cheamă, primesc un telefon de la el. Dumnealui nu obișnuia să comunice cu mine decât prin sms-uri, deci am știut că este ceva important dacă alesese să-și consume minutele cu mine. M-a invitat la o cafea și a venit să mă ia de acasă.

De cum m-am urcat în mașină, a izbucnit:
- Să știi că io m-am săturat de toate proastele! Tu ești deșteaptă, ești cea mai deșteaptă! Vreau să fac un copil cu tine!
Era atât de hotărât că m-am temut că vrea să treacă la treabă chiar atunci. 
- Hooo, prrr, hold your horses! l-am temperat eu. Ne-am despărțit de o sută de ori, ce te face să crezi că dacă vom avea un copil ne vom înțelege mai bine?

Până la urmă am negociat să încercăm întâi să reluăm relația, să vedem dacă merge, și în faza doi să decidem dacă merită să ne combinăm genele.

Peste câteva zile, ne ducem la mall. Intrăm în parcarea subterană, el parchează și apoi îl văd că rămâne așa, absent, cu mâinile pe volan și ochii pierduți în zare (mă rog, câtă “zare” se putea în parcarea subterană).

- Auzi, care e sensul vieții? zice el deodată. Adică, trăiești, te reproduci, și după aia?!
Am meditat câteva secunde (de fapt m-am gândit serios să-l ucid cu o bazooka)  și i-am dat un răspuns care m-a plasat instantaneu printre mari personalități ale gândirii precum Socrate, Camus sau Paulo Coelho:
 - Dragă, viața este un scop în sine, adică e datoria noastră să avem grijă de ea, să o menținem și să ne-o facem cât mai frumoasă, fiecare cum îl taie capul. Asta poate sau nu să includă reproducerea. Noi alegem ce vrem să facem!

caricatura de aici

A mormăit ceva, ne-am dus la mall și apoi ne-am despărțit. A doua zi m-a șters de pe Facebook.

Poate a fost de vină peisajul nihilist și existențialist din parcarea subterană. Sau poate sunt eu prea deșteaptă și trebuia doar să izbucnesc în plâns, ca o femeie normală, mult sub nivelul lui.

Dar e mai bine așa. Din doi oameni excesiv de intelectuali nu putea să iasă decât un mic filosof nefericit. 

You Might Also Like

0 comments

Ultimele postari